-"La dracu`!"
Dimineata iar.Opresc telefonul de cateva ori,apoi realizez ca este chiar cazul sa ma trezesc.Ma ridic,imi iau papucii plusati si ma indrept spre bucatarie pentru a-mi servi cafeaua.Capul imi pocneste,eram sigura ca nu trebuia sa beau atat de mult aseara!Cu greu am nimerit bucataria,dar m-am orientat dupa muntele de vase nespalate si mirosul lor.Incercam sa-mi fac loc pe canapea,insa era atat de murdara,incat m-am asezat pe jos.
-"Nu pot sa cred ca nici de data asta nu m-a cerut!De parca ar putea el mai mult de atat!"
Chiar am crezut ca de data asta o sa renunt la burlacie.Ca sa fiu mai explicita,cu o seara inainte trebuia sa aiba loc cel mai fabulos moment al existentei mele,cererea in casatorie,propunerea,acceptul,etc.DAR,se pare ca apreciasem gresit coordonatele.
Revenind..cat imi savuram minutios cafeaua ma suna prietena mea vrand sa se asigure ca am supravietuit betiei,ea fiind prezenta la toate suferintele mele,a trebuit sa vina aseara si sa stam de vorba la un pahar.Un pahar,cateva sticle..Cine le mai tine socoteala?
N-am vorbit prea mult,cred ca am stabilit un nou record,doar 0:33 minute.Conversatiile noastre nu mai sunt de cativa ani buni interminabile,mai ales de cand ea s-a maritat.
In fine..
Bineinteles ca iar intarziasem la munca,asa ca m-am hotarat sa ma imbolnavesc subit.Bine ca am facut cursuri de teatru in copilarie ca altfel m-ar fi dat afara de mult pentru palmaresul ce-l detin!M-am facut comoda,mi-am pus hainele de leneveala si-mi taram picioarele,incercand sa ocolesc toate lucrurile aruncate pe jos..Deodata,m-am trezit uitandu-ma in oglinda.Parca nu eram eu..Corpul imi era strain,timpul mi-a modelat formele pana atunci nedefinite..parca mai ieri ma plangeam ca nu am sani,iar acum iata..port 80!Nu ma recunosc,parca au trecut ani fara ca eu sa ma privesc.Totul este acum diferit,gesturile mele au devenit serioase fara sa-mi dau seama.Am devenit femeie fara sa-mi dau acceptul.
Iata-ma la 29 de ani,cu aceleasi obiceiuri ca la 17 si fara niciun plan de de viitor.Am inceput sa-mi pun serioase semne de intrebare,in mare masura pentru ca toate prietenele mele sunt maritate.
Continui sa-mi observ buzele,coapsele,mainile,nicio particica neramanand ascunsa.Imi aduc incet mana spre fata sa ma asigur ca sunt eu cu adevarat.Ma ating,ma ciupesc..Sunt chiar eu!.Sunt eu,sunt eu mare de acum,cu responsabilitati,un eu care nu mai poate face nebunii,escapade sau alte prostii.Trebuie sa-mi onorez corpul si varsta,trebuie sa ma maturizez cu adevarat..
Se aude usa...A venit el..Nu ma asteptam sa vina si probabil a remarcat si el reactia mea.In secunda urmatoare m-a luat in brate si sarutandu-mi fruntea si mainile mi-a pus intrebarea.In acel moment pamantul s-a oprit pentru mine..Nu a fost cel mai romantic moment,dar mie mi-a fost indeajuns.
Foarte frumos:X
RăspundețiȘtergere